WHO SAVES A LIFE SAVES THE ENTIRE WORLD

„Se pierd în viaţă ani, iar la moarte cerşim o clipă! „ ( N. Iorga )

marți, 8 decembrie 2015

ARSURILE



    Arsurile pot aparea datorita actiunii a trei tipuri de agenti: agenti fizici, agenti chimici, si agenti ionizanti.
   Agentii fizici sunt reprezentati de caldura, flacari, lichide si pori fierbinti, material incandescente, metale topite si curentul electric, flama electrica si incalzire excesi a tesuturilor; agentii chimici sunt reprezentati de substante acide, substante bazice si unele saruri, iar agentii ionizanti de razele ultraviolete, Rontgen si gamma.
   Caldura poate actiona asupra organismului, fie sub forma unor raze (energic radianta), gaze sau pori fierbinti, care devin nocivi in special sub forma de jeturi si produc mai ales leziuni respiratorii; fie actioneaza sub forma de lichide fierbinti (oparire) cand produc leziuni tegumentare sub forma de cule; fie sub forma de suprafete incinse, corpuri incandescente sau metale topite. Toate aceste pot produce
arsuri mortale.

ARSURI CAUZATE DE FACTORI FIZICI.
            1.Arsuri prin flacara. Flacara este energia termica pura ce actioneaza printr-o  aglomerare masiva de fotoni. Ea este generatoare perpetua si constanta de energie termica. Realizand degajari termice inalte si bruste, ea “sparge” pana la mari profunzimi bariera naturala de rezistenta termica a tegumentelor si mucoaselor, dar aparitia escarei d’emblee, determinata de ea, ecraneaza actiunea ei nociva, in continuare, pe tesuturile profunde. Pentru o temperatura data si un timp dat de expunere, uscarea instalata autostopeaza deci efectele termice pe tesuturi.
·         Flacara produsa de subatantele inflamatoare poate da arsuri intinse si adeseori profunde. Benzina, neofalina si gazul metan sunt substante care determina cel mai frecvent astfel de arsuri, fie in industrie fie in gospodarie. Asistenta medicla are indatorirea sa dea in orice ocazie sfaturi.
·         Desi din ce in ce mai rar astazi, unele substante sau gaze folosite inca in salile de operatii (kelenul, eter) pot lua foc daca in sala se folosesc concomitent cu o sursa incandescenta (flacara, termocauter).
            2.Arsuri prin lichide fierbinti. Lichidele fierbinti contin energie termica la nivelul capacitatii lor termice si a energiei captate. Ele nu fac decat sa transforme aceasta energie preluata de la o sursa termica, actiunea vulneranta terminandu-se odata cu pierderea energiei continute. Aceste arsuri sunt de natura egala ca expunere, dar mai putin grave. Actiunea vulneranta  a lichidelor fierbinti continua chiar dupa ce contactul cu sursa de energie termica s-a rupt, deci pana la racire. Lichidele fierbinti nu instaleaza escara instantanee si deci nu ecraneaza actiunea in profunzime, la durate lungi de expunere, arsurile fiind mai profunde decat cele prin flacara.
            3. Arsuri prin gaze fierbinti. Gazele si vaporii fierbinti au captare termica mai mica decat lichidele, desi temperaturile interne sunt superioare. Ele descarca mult mai rapid energia continuta, deoarece se racesc foarte repede. La expuneri egale, gazele si vaporii “ard” mai putin decat flacara si lichidele fierbinti desi temperatura este mai inalta.
            Presiunea crescuta sub care se manipuleaza de obicei gazele firbinti reprezinta un factor intrinsec, aproape constant de agravare a leziunilor.
            4. Arsurile prin explozie. Exploziile prin combustie a gazelor si vaporilor sunt in cel mai inalt grad vulnerante depasind deseori gravitatea celorlalte tipuri de arsuri, prin inalte niveluri energetice lezante, datorita combinatiei efectului fizic al presiunii cu cel termic . Caracteristica acestor arsuri este timpul foarte mic de consumare, ceea ce determina si graviitatea lor pentru aparatul respirator, proiectand jetul gazos fierbinte in caile respiratorii.
             Explozia in spatiu inchis da arsuri foarte grave. Determina politraumatisme, iar prognasticul, variabil, este de obicei grav. O distinctie speciala trebuie facuta pentru unda mecanica fierbinte (“suflu fierbinte”) care poate antrena variatii instantanee de mii de grade de temperatura si care necrozeaza instantaneu structura vie, lasand obiectele intacte.
            5.Arsuri prin solide fierbinti. Sunt “arsuri de contact”. Solidele fierbinti ard prin nivelul energetic si prin durata de contact. Capacitatea lor termica este foarte mare, de aceea durata de contact capata semnificatii extraordinare.
            Din punct de vedere al actiunii vulnerante, sunt asimilati la categoria de “solide” si corpii plastici vascosi (bitum, rasini, ceara, hidrocarburi, etc.). Acestea au caracteristica de a adera la tegumente prelungind contactul si supunandu-se deci actiunii mecanice (de indepartare a reflexelor de aparare).
            Corpii solizi determina arsuri profunde si progresiv aprofundate cu prelungirea suprafetei de contact (escare). Escara de contact cu solidul fierbinte este net delimitata, putand beneficia foarte frecvent de tratament special de Lexcizie-grefare precoce (EGP).
            6. Arsuri electrice. Curentul electric, sursa cea mai utilizata si moderna de energie, poate provoca arsuri de doua tipuri :
            - arsuri prin flama electrica, rezultat al arcului electric voltaic, in care temperaturile degajate depasesc 3000*C.
            - arsuri determinate de pasajul curentului electric de-a lungul tesuturilor care s-au interpus intre poarta de intrare si cea de iesire. Ele definesc electrocutatiile si sunt de o gravitate extrema.


   Arsurile cu substantele caustice realizeaza necrozele chimice in functie de concentratia si durata de actiune a toxicului. Arsurile produse de acizi sunt caracteristice (negre si uscate prin acid sulfuric, galbene si moi prin acid azotic). Cel mai agresiv este acidul florhidric, apoi acidul azotic, sulfuric, cloi hidric si fosforic. Arsurile se mai pot produce si prin solutii fierbinti de oxid de calciu (var nestins), solutii anhidre (produc arsuri mai grave decat cele determinate de acizi), fosfor metalic si peroxizi (perhidrol).            

ARSURI PRIN MECANISME COMBINATE.
            1. Escara chimica - Se instaleaza, principial si fundamental, prin degajarea termica exergonica, dar sufera de regula efectele nocive adaugate contactului cu corpul chimic : deshidratari, oxidoreduceri, saponificari, precipitari, sodificari, necroze.
            Aceasta sodifica, deshidrateaza, denatureaza (halogenare, fosfatare, e.t.c.), precipita si necrozeaza direct proportional cu indicele lor de disociere (adica cu “taria” lor chimica).
            Alcanii actioneaza in general de aceeasi maniera, dar escara determinata de baza tare este rapid lizata de aceeasi baza prin efectul hidratant si keratolitic. Arsura chimica prin baze are desfasurare indelung evolutiva, determinata de degradarea substantelor vii in celulele inca viabile.
            Sarurile actioneaza mixt dupa capacitatea lor de a ioniza preponderent acizi sau alcani.
            Fosforul metalic degaja instantaneu mari cantitati de energie termica; magneziul actioneaza similar, dar efectul toxic la distanta este neglijabil.
            2. Escara electrica - Leziunii termice pure, determinata de efectul Joule, proportional cu rezistenta fiecarui tesut, i se adauga si efectele speciale ale electricitatii asupra tesuturilor vii. Daca organismul nu a sucombat prin electrocutie, arsurii i se adauga efectul cuagulant intravascular instantaneu, cu precipitarea intensa a proteinei contractile musculare, si cu miozita necrozanta, cu evolutie gangrenoasa, de obicei gazoasa extensibila.
            Acest complex etioptogenetic imprima arsurii electrice cea mai grava urgenta terapeutica.



    Din punct de vedere medical, in functie de profunzimea la care patrunde agentul fizic termic  arsurile se impart in :.
  • Arsurile de gradul I, cand pielea este rosie, usor umflata si dureroasa. Vindecarea survine dupa 5 zile si nu raman cicatrice.
  • Arsurile de gradul II,  in care pe piele apar bule umplute cu lichid clar (fiictene albe). Aceasta arsura lasa cicatrice, iar vindecarea se face in 10-l1 zile.
  • Arsurile de gradul III, in care sunt cuprinse tesuturile mai profunde, muschi, grasime, si vase sanguine si apar sub forma de necroza tegumentara cu esc are, de culori variate si multiple tromboze la baza lor. In arsurile chimice pe langa modificarile caracteristice, actiunea caustica duce la eliberarea de caldura care determina aparitia si a unei zone de necroza termica in jurul zonei de necroza caustica. Pielea are o culoare inchisa si este calcinata, iar tesutul cutanat este in parte necrozat. De semnalat ca durerile sunt diminuate, deoarece filetele nervoase sunt distruse.
  • Arsuri de gradul IV, in care se distruge tot tegumentul si uneori si oasele realizand carbonizarea tesuturilor.


Pentru a putea evalua gravitatea si intinderea arsurilor, suprafata diverselor segmente ale corpului omenesc  se bazeaza pe regula cifrei 9:
  • Cap + gat 9%;
  • Torace + fata anterioara 18%;
  • Trunchi si fata posterioara 18% >;
  • Un membru superior – fata anterioara 9%;
  • Un membru superior – fata posterioara 9%;
  • Un membru inferior- fata anterioara 18%;
  • Un membru inferior - fata posterioara 18%;
  • Regiunea anogenitala 1% .
    Carbonizarea reprezinta forma cea mai grava de arsura si atunci cand este intinsa, este mortala.

Arsurile de gradul II si III produc soc combustional.

    In functie de suprafata arsa, arsurile de grad II si III produc socul postcombustional. La copii si batrani socul se instaleaza foarte repede. La 15% din suprafata arsa aparitia socului este iminenta iar la 25% din suprafata arsa. socul devine manifest. In arsurile mari si grave, peste 50% din suprafata corporala, in general socul nu mai apare si bolnavul decedeaza prin colaps.

   Socul postcombustional se instaleaza in decurs de cate ore, producand modificari la nivelul  metabolic, neuroendocrin, respirator, cardio-vascular si hematologic cu pierderi lichidiene masive. Daca nu se intervine terapeutic in primele ore, aceste pierderi de lichid duc la deshidratarea concentrata a organismului cu o lipsa acuta de oxigen si
tulburari de metabolism la nivel de creier, inima, ficat, rinichi, intestin. Un factor agrant al socului este factorul infectios. O arsura prin definite este contaminata microbian. Bacterii ca Pseudomonas, Proteus, Piocianic, E. Coli, Stafilococul Aureus pot patrunde in sange si pot determina aparitia unei septicemii.

 
       Dupa intinderea suprafetelor arsurilor, arsurile intinse superficial sunt mai grave decat arsurile limitate si mai profunde, astfel o arsura solara de gradul II pe tot corpul este mult mai grava decat patru degete complet carbonizate. Arsurile localizate la fata, ochi, tract respirator, suprafete de flexie, au o gravitate mult sporita. Orice fel de arsura care depaseste 10% din suprafata totala a corpului este grava, necesitand un tratament intensiv medico-chirurgical. Arsurile peste 25% din suprafata corporala pol deveni mortale daca nu se aplica un tratament atent bine condus iar  arsurile de peste 60% sunt mortale.



      In cazul arsurilor termice prin foc sau explozie primul ajutor se acorda prin scoaterea victimei din focar, prin stingerea focului de pe hainele acestuia, cu extinctorul sau cu apa, acoperirea cu haine sau patura, rostogolirea victimei pe pamant sau acoperirea cu zapada.
    Agitatia psihomotorie se combate prin administrarea de Algocalmin sau Romergan. Daca arsura depaseste 10-l5% din suprafata corporala se  aplica o perfuzie cu ser fiziologic sau glucoza 5%. Setea se combate prin umezirea buzelor cu apa sau ingerarea de mici cantitati de lichide calde.
    In accidentele colective sau calamitati, evacuarea se realizeaza ierarhizat. Primii se evacueaza arsii aflati in stare de soc, apoi arsurile combinate cu alte leziuni si la sfarsit accidentatii arsi in stare de agitatie care inca nu sunt socati. Accidentatul se transporta rapid la spital, in primele 3 ore de la accident pe targa si va avea atasat un bilet prin care se consemneaza manoperele, medicatia si ora executarii lor.
A.   In arsurile de gradul 1, se pot aplica pe piele, comprese cu apa rece. iaurt, cataplasme cu cartofi sau morcovi cruzi rasi, timp de cate ore. Apoi se unge pielea cu un unguent de tip Jecolan, Cutaden, Fluocinolon sau pulverizare de Bioxiteracor spray, Oxycort sau Clorhexidin de 2-4 ori/zi.
B.   In arsurile de gradul II nu se vor sparge bulele formate, deoarece exista riscul infectarii lor. Pielea arsa se spala cu apa oxigenata Rivanol sau apa fiarta si racita si sapun. Apoi pielea se unge cu un unguent si se panseaza steril.
C.   In arsurile de gradul III si IV, leziunea se spala cu apa oxigenata sau Rivanol dupa care se aplica un pansament steril, iar persoana se transporta de urgenta la medic. Arsurile de gradul II. limitate ca suprafata, se pot lasa liber la aer, fara pansament.


     In cazul arsurilor chimice, daca substanta caustica se afla in stare solida, se indeparta cu o bagheta de sticla , apoi regiunea respectiva se spala abundent cu apa. In cazul arsurilor cu smoala, regiunea fi spalata imediat cu apa rece. Dupa racire, pojghita de smoala se lasa pe loc pana la vindecarea pielii. In functie de natura substantei chimice se pot folosi solutii neutralizante.
·         Pentru arsurile cu baze se utiliza acid acetic (otet) 0,5-l % (o lingurita de otet la lA litrii apa), acid boric 1 % sau zeama de lamaie.
·          Pentru arsurile cu acizi se poale utiliza o solutie de bicarbonat de sodiu 2% (3-4 linguri bicarbonat de sodiu la un litru apa) sau lapte.
·         Arsurile  cu fosfor - dupa indepartarea particulelor solide se vor face spalaturi cu solutie de sulfat de cupru 1%.
·         Acidul azotic se neutraliza cu o pomada de magnezie calcinata.
·         In cazul acidului clorhidric, medicul face in regiunea afectata injectii intradermice cu gluconat de calciu.
·         In arsurile cu acid fluorhidric spalarea cu apa se face timp de 30 de minute pentru formele usoare de arsura si de 2-3 ore pentru formele grave.


       Spre deosebire de arsurile termice, in arsurile chimice se recomanda desfacerea imediata, cu precautie sub jet de apa a hainelor impregnate cu diferite substante.

          Arsurile de iradiere se produc atat prin actiunea instantanee a emanatiei de lumina (de 2000 de ori mai intensa ca lumina solara la 1.000 m de locul exploziei nucleare) cat si mai tardiv prin intermediul radiatiilor alfa si beta penetrante si fluxului de neutroni. Caracteristic este faptul ca zona arsa esle contaminata radioactiv, iar vindecarea se face lent prin cicatrici cheloide cu evolutie spre rrtaliguizare. 

Evolutia arsurii este caracteristica si are loc in cinci faze:
  •  in prima, apare o roseata, un edem, un prurit si durere moderata care dureaza in medie 2-3 zile;
  •  faza a doua este reprezentata de o perioada de acalmie de aproximativ 7 zile;
  •  in faza a treia apar cule si ulceratii ale regiunii respective si dureaza aproximativ 7-30 de zile;
  •  in faza a patra, apar dureri violente si necroze profunde ale regiunii afectate,
  • iar in faza a cincea apar cicatrici cronice definitive de tip cheloid ( atrofie, ulceratii atone si/sau degenerescenta maligna).
     Aceste arsuri se trateaza prin metoda inchisa sub pansament. Tratamentul este identic cu cel al arsurilor termice, dar mai vizeaza in plus, dezactivarea radioactivitatii prin spalare cu apa, sapun si solutii antiseptice.


Primele trei obiective foarte importante ale primului ajutor in arsuri sunt:
  • sa indepartati victima de sursa de caldura,
  • sa preveniti si sa tratati socul si,
  • sa coborati temperatura zonei arse.

        Indepartarea victimei de sursa de caldura. In marea majoritate a cazurilor, victima unei arsuri si-a luat precautia de a se indeparta de sursa de caldura, de exemplu acoperindu-se dupa ce a suferit arsuri solare sau lasand sa cada tigaia incinsa. Doua cazuri speciale care trebuiesc mentionate  sunt contactul direct cu o sursa de curent si arsurile de gradul trei care sunt atat de grave, incat este posibil ca victima sa nu simta durerea care in mod normal ar face-o sa se indeparteze de obiectul fierbinte.
  1.  Prevenirea si tratarea socului. Inainte de a incepe tratarea arsurii in sine, se verifica daca exista leziuni mai grave si, ca respiratia si circulatia s-au restabilit si ca socul a fost prevenit sau tratat.
  2. Coborarea temperaturii zonei arse. Alta prioritate este scaderea temperaturii la locul arsurii, deoarece pielea poate continua sa se arda si dupa ce a fost indepartata de sursa de caldura. Astfel, exista posibilitatea ca o arsura de gradul intai sa devina o arsura de gradul doi, si asa mai departe. Pentru a impiedica o asemenea situatie, trebuie sa:
  • sa indepartati hainele imbibate cu substante chimice sau cu apa clocotita.
  • se  scoate orice bijuterie care pastreaza caldura si daca suspectam arsuri de gradul doi, se scot toate inelele si bratarile chiar si din partile nearse, deoarece edemul se poate instala rapid.
  • in cazul arsurilor cu substante chimice, folositi cantitati mari de apa sub forma de jet continuu, pentru a spala substantele de pe piele.
o   Racirea unei arsuri cu apa (sau orice alta bautura rece) este una dintre cele mai importante masuri de tratare a marii majoritati a arsurilor. Pentru arsurile de gradul intai si doi care se intind pe o suprafata mica de piele care nu prezinta plagi, lasati sa curga peste ele apa rece, dar nu inghetata. Daca va aflati langa o chiuta, umpleti-o cu apa rece si cufundati zona arsa in ea pana cedeaza durerea. Daca nu aveti apa sau aceasta este in cantitate foarte mica, infasurati zona arsa cu carpe curate, peste care turnati apa cat mai frecvent. Apa si compresele reci pot opri arsura si calma durerea, ajutand vasele sangvine afectate de la suprafata pielii sa se inchida impiedicand evolutia edemului si pierderea de lichid. Aceste masuri pot fi deosebit de eficiente daca sunt aplicate in primele treizeci de secunde dupa producerea accidentului.
o   Puneti apa rece alat timp cat este nevoie pentru a face ca durerea sa cedeze sau pana cand zona nu se mai simte fierbinte. Aceasta poate dura zece minute sau mai mult. Terapia cu apa care raceste este un tratament simplu si util pentru arsuri, care nu este intotdeauna folosit atat de eficient pe cat ar trebui.

       Pansament pentru arsuri Aqua-gel 22 x28 cm Pansament special transparent, de cca 4 mm grosime din polimeri naturali și sintetici. Caracteristici: umezirea plăgii, absorbția secrețiilor, antialgic, barieră împotriva suprainfecțiilor bacteriene externe; nu aderă la plagă-schimbarea pansamentului nu este traumatizant. Poate fi impregnat cu medicamente sau antibiotice. Nu este alergizant, este elastic (poate fi mulat și pe față, mâini). Indicații: arsuri, decubit, ulcere crurale, escoriații, plăgi traumatice, plăgi după grefe tegumentare.


Alte masuri importante sunt:
  • Pentru arsurile majore, dati victimei sa bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea.
  • Ridicati-i bratele sau picioarele care au suferit arsuri de gradul doi sau mai grave, pentru a preveni instalarea edemului.
  • Nu puneti unt, untura sau alte grasimi pe o arsura, deoarece impiedica vindecarea si pot creste riscul de infectare.
  • Protejati arsurile de expunerea la soare.
  • Tratamentele cu apa rece nu trebuie folosite la arsurile de gradul trei mai intinse decat marimea unei monede, datorita pericolului de a provoca soc sau hipotermie. De asemenea, nu cufundati tot corpul in apa rece.
  • In general, arsurile de gradul intai se vindeca cel mai bine cand sunt lasate neacoperite de nici un fel de pansament sau bandaj - dar pastrate curate. Pe de alta parte, cel mai bine este sa acoperiti arsurile de gradul doi, mai ales daca este posibil sa se atinga de haine, precum si toate arsurile de gradul trei. Folositi un bandaj sau o panza curata, uscata, neflausata, pentru a preveni infectia.

 

      Arsurile solare sunt leziuni ale pielii date de expunerea la soare fara a respecta unele masuri de protectie. Ele se manifesta initial prin inrosirea tegumentului, care devine sensibil, dureros. La suprafata pielii pot aparea eczeme si durerea creste in intensitate.

        Evolutia unei arsuri si uneori chiar viata accidentalului depinde in primul rand de conditiile in care s-au aplicat primele ingrijiri medicale si rapiditatea cu care aceasta a fost transportata la spital.

     Pe langa cele de ordin estetic sau psihologic expunerea la soare are un rol favorizant in:
  • combaterea starilor depresive,
  • favorizeaza sinteza de vitamina D, intervenind astfel in combaterea rahitismului (la copii), a osteomalaciei (la adulti) – prin favorizarea absorbtiei calciului si fosforului din alimente si fixarea lor in oase.
  • De asemenea, expunerea la soare amelioreaza durerile articulare si intareste sistemul imun.
       Expunerea prelungita insa, poate constitui un factor de risc pentru aparitia unor anumite boli cu evolutie indelungata (de exemplu, cancerul de piele) sau a unor probleme imediate la nivelul pielii (arsurile solare) sau poate agrava o conditie patologica preexistenta (de exemplu, boli cardio-vasculare, boli autoimune – lupus eritematos sistemic sau diferite colagenoze)

        Manifestari clinice ale arsurilor solare. Majoritatea acestor arsuri se manifesta clinic prin dureri locale de intensitate moderata, aparute pe fondul unei zone intens eritematoase si cu sensibilitate modificata. Semnele si simptomele arsurilor solare apar in mod obisnuit la cateva ore dupa expunerea la soare si includ durerea, inrosirea pielii si ocazional, aparitia flictenelor (basicute cu lichid). Intrucat expunerea afecteaza de obicei portiuni intinse ale pielii, arsurile solare pot provoca si dureri de cap, febra si stari de oboseala.

         In ciuda simptomatologiei, uneori resimtita intens de catre pacient, aceste leziuni sunt superficiale, interesand doar stratul extern al pielii si incadrandu-se in gradul I de arsuri. Acest tip de arsuri poate fi tratat cu succes si la domiciliu, daca se respecta cateva sfaturi medicale de specialitate.
          Arsurile de gradul II insa, sunt leziuni mai profunde si deci, mai dureroase si care necesita un timp mai indelungat pentru vindecare, ca si un tratament complex. Tegumentul, in acest caz, apare eritematos, edematiat si prezinta flictene (basici sau pustule). Durerea este si ea mai intensa, ceea ce atesta o afectare profunda, implicand chiar si terminatiile nervoase.

       Complicatii ale arsurilor solare. Expunerea in conditii improprii sau pentru o perioada indelungata la soare, are si alte efecte nocive, pe langa arsurile de piele, cum ar fi:
- insolatie sau alte probleme cauzate de temperaturile excesive;
- reactii alergice, atat la radiatiile UV, cat si la unele produse de protectie solara;
- probleme de vedere: scaderea acuitatii vizuale, leziuni ale retinei, mergand pana la pierderea partiala sau totala a vederii.

 Pericolele pe termen lung includ:
  • risc crescut de aparitie a cancerului de piele;
  • agravarea unor boli ca lupus eritematos, poliartrita reumatoida, psoriasis;
  • aparitia cataractei (ca efect nociv direct al expunerii intense la soare si de-a lungul unei lungi perioade de timp); cataracta este, la randul ei, una din cauzele de aparitie a cecitatii;
  • modificari pigmentare si structurale la nivelul pielii – aparitia unor pete maronii sau a ridurilor premature.
    

       Gravitatea acestor probleme depinde in mare masura si de tipul pielii fiecarui individ in parte. Astfel, persoanele cu ten deschis, pistruiat, blonde sau roscate si cu ochii albastrii, sunt mai sensibile la radiatii. Varsta, de asemenea, are si ea un rol important, persoanele predispuse la arsuri fiind cele cu varste extreme: sub 6 ani sau peste 60 de ani.
       Odata vindecate, arsurile solare nu vor mai reprezenta o bataie de cap, insa pielea va suporta efectele pentru mult timp. Din moment ce a ajuns sa suporte efectele soarelui in exces, pielea va avea de suferit permanent. Arsurile repetate pot cauza riduri, pistrui, imbatranire prematura, dar si alte boli de piele. Razele ultraviolete au ca efect modificarea ADN- ului din celulele pielii, astfel incat cancerul cutanat reprezinta o afectiune iminenta in cazul expunerii excesive la soare. S-a descoperit ca zonele expuse frecvent sunt fata, gatul si mainile. 
      O arsura solara in copilarie dubleaza riscul aparitiei cancerului de piele odata cu inaintarea in varsta. Protejarea pielii inca din copilarie este esentiala pentru o piele sanatoasa mai tarziu. In general, cancerul cutanat este diagnosticat dupa o perioada de 10-30 de ani de la aparitia arsurilor solare grave din copilarie sau adolescenta. Expunerea continua si excesiva la radiatiile ultraviolete poate cauza evolutia rapida a oricarei boli de piele.